Cofeina din cafea

Cofeina este doar una dintre substantele chimice care se gasesc in cafea, dar este cea mai cunoscuta datorita numeroaselor efecte fiziologice pe care le are asupra organismului uman. Cofeina poate fi intalnita in multe alte plante in afara arborelui de cafea, cum ar fi arborii de ceai si cei de cacao.

De mult se stie ca exista o legatura intre cafea si stimularea mentala, fapt ce face ca o ceasca de cafea sa para oricand atragatoare. De fapt chiar se poate spune ca bautul cafelei a schimbat cursul istoriei. In 1773, la Boston, intr-o cafenea a fost organizata celebra “petrecere a ceaiului”; si in 1789, la Café Foy a reunit Camille Desmoulins multimea furioasa care a prabusit Bastilia.

Efectele pozitive ale cofeinei asupra organismul uman reprezinta un subiect care a fost discutat foarte multa vreme si in cadrul foarte multor dezbateri. Cofeina este folosita de obicei de catre sportivii de performanta deoarece aceasta le permite sa se antreneze mai mult si sa se recupereze mai usor dupa perioade de efort sustinut. De asemenea, studiile de specialitate au asociat-o cu tratamentul preventiv al bolilor precum Parkinson sau Alzheimer. Totusi, prea multa cofeina poate provoca insomnie, diureza, tulburari gastro-intestinale, poate fi un declansator al aritmiei, al agitatiei psihomotorii si al osteoporozei.

Cantitatea de cofeina continuta intr-o ceasca de cafea de dimensiuni obisnuite (230 ml) variaza intre 80 si 150 de miligrame. Aceasta variatie se produce in functie de mai multi factori. Conteaza cel mai mult de unde si din ce soi de arbore de cafea au fost recoltate boabele. Deoarece cafeaua are proprietati antifungice naturale, arborii de cafea care cresc in medii mai putin favorabile dezvoltarii ciupercilor contin mai putina cofeina. La altitudini mari, temperatura si umiditatea provoaca o incetinire a procesului de germinare a sporilor, fapt ce scade efectul acestora asupra arborilor de cafea. Deci, in general vorbind, cu cat este mai mare altitudinea la care sunt cultivate boabele, cu atat mai scazut este nivelul de cofeina din acestea. De asemenea, boabele de Arabica contin cam jumatate din volumul de cofeina din boabele de Robusta.

Procesul de prajire produce modificari in ceea ce priveste cantitatea de cofeina din boabele de cafea. Exista o conceptie gresita conform careia cu cat sunt mai bine prajite boabele, cu atat cantitatea de cofeina din acestea este mai mica. Totusi, nu este nicidecum asa, avand in vedere ca structura chimica a cafelei se modifica foarte putin in timpul procesului de prajire. Cofeina are o structura foarte stabila, cu un punct de fierbere la peste 315°C, cu mult deasupra temperaturii de prajire care rar depaseste 245°C. Totusi, o mica parte din cofeina se pierde prin sublimare, proces prin care o substanta trece din forma solida direct in forma gazoasa. Acest proces se intampla in cazul cofeinei atunci cand se atinge temperatura aproximativa de 175°C. Procesul de prajire modifica foarte mult boabele de cafea. Acestea pierd din greutate, in mare parte din cauza evaporarii apei, fapt ce face ca nivelul cofeinei in raport cu greutatea boabelor sa creasca. Totusi, avand in vedere faptul ca boabele aproape isi dubleaza volumul prin procesul de prajire, nivelul cofeinei in raport cu volumul scade.

Ultimul factor care afecteaza continutul in cofeina al cestii dumneavoastra de cafea este metoda de preparare. Fiecare mod de preparare necesita o anumita cantitate de cafea, cu granulatie de marimi diferite. Multa lume crede ca un espresso contine mai putina cofeina decit o ceasca obisnuita de cafea. Dar luand in considerare faptul ca aveti nevoie de mai multa cafea pentru a prepara un espresso decat va trebuie pentru prepararea unei cesti de cafea obisnuita, si cafeaua este macinata mai fin, marindu-se astfel suprafata de infuzie, ajungem la concluzia ca nivelul de cofeina este cam acelasi in ambele cazuri. Totusi, efectul unui espresso este mai rapid, si dispare mai repede, deoarece cofeina este absorbita mai repede atunci cand este consumata in doze concentrate.