De la recoltarea boabelor la ceasca de cafea

Cafeaua este o planta. Totusi, inainte de aputea fi savurata, aceasta trebuie sa treaca printr-un anumit numar de procese si sa parcurga mii de kilometri.

Recoltarea
Boabele de cafea provin din micile fructe rosii ale arborelui de cafea. Fiecare fruct contine de obicei doua seminte, boabele de cafea. Exceptie face arborele de cafea Peaberry, ale carui fructe contin doar o boaba. Aroma cafelei este de fiecare data alta, in functie de locul unde creste arborele care o produce. Solul, climatul si altitudinea la care este cultivata afecteaza gustul cafelei; de aceea, spre exemplu, cafeaua din Columbia va avea gust diferit de la o regiune la alta si de la an la an. Majoritatea cafelelor sunt produse din doua tipuri de arbori de cafea: Coffea Arabica, cunoscuta sub numele de arabica; si Coffea Canephora, cunoscuta sub numele de robusta. Boabele de robusta sunt mai ieftine decat cele de arabica deoarece din acestea se obtine cafea cu aroma inferioara, care contine mai multa cofeina.

Inlaturarea pulpei si a peliculei
Dupa ce sunt recoltate din arborii de cafea, fructele sunt curatate de straturile exterioare de pelicula si pulpa pentru a scoate la iveala boabele verzi de cafea. Exista doua metode foarte comune de realizare a acestui proces: metoda naturala sau uscata si metoda prin spalare sau uda. Procesul natural de Inlaturare a partii carnoase a fructului da cafelei o aroma full-bodied dar slaba, pe cand prin metoda umeda se obtine o cafea puternic aromata, fina si cu o aciditate ridicata. Metoda umeda implica inlaturarea mecanica a pulpei exterioare cu ajutorul unui dispozitiv, inainte de a introduce fructele intr-un tanc de fermentatie pentru 12-32 de ore. Apoi, resturile de pulpa si de pelicula sunt inlaturate, fiind scoase la iveala boabele verzi. Intr-o ultima faza, boabele sunt expuse la soare timp de 12-15 zile, pentru a se usca. Prin metoda naturala fructele sunt pur si simplu lasate la uscat pana la 4 saptamani. In tot acest timp pulpa si pelicula se usuca astfel incat pot fi inlaturate cu usurinta.

Sortarea si clasarea
Boabele de cafea sunt apoi sortate si clasate in functie de marime si densitate. In general, cu cat sunt mai mari boabele, cu atat mai buna este cafeaua. Boabele cele mai mari sunt cunoscute sub denumirea de Maragogype sau Boabele Elefant. Nu exista un sistem international de clasificare a boabelor de cafea, avand in vedere faptul ca tarile producatoare folosesc sisteme alternative. Spre exemplu, in multe din tarile africane, cea mai mare nota/calificativ pentru boabele de cafea este AA, In indonezia este nota/ calificativul 1.

Prajirea
Boabele de cafea verde trebuie sa fie mai intai prajite inainte de a fi folosite in prepararea cafelei. Procesul de prajire da cafelei gustul si aroma de baza. Boabele sunt prajite intr-un cuptor special care evalueaza timpul de prajire necesar pentru obtinerea gustului optim. Spre exemplu, cafeaua Javanese are nevoie de un timp mai lung de prajire pentru obtinerea unui gust puternic, de pamant. Totusi, daca boabele sunt expuse prea mult la caldura, aceasta le va altera, fapt ce va face ca boabele sa aiba miros a ars si gust amar.
Cafeaua este vanduta de obicei in doua categorii de prajure: medium si dark. Ca regula de baza, daca preferati ciocolata cu lapte in locul ciocolatei negre atunci veti prefera cafeaua de tipul medium in locul celei de tipul dark. Mai exista si varianta de prajire light, insa nu este foarte folosita, cu toate ca aceasta ar fi cea mai sanatoasa.

Procesul de macinare
Procesul final prin care trece cafeaua inainte ca sa va savurati ceasca de cafea este cel de macinare. Diferitele metode de preparare ale cafelei implica grade diferite de macinare astfel incat sa se obtina gustul cel mai bun posibil. Spre exemplu, daca faceti cafea la ibric veti avea nevoie de o cafea iIn granule mai mari, dar daca vreti sa faceti o cafea la filtru, boabele trebuie sa fie macinate mai fin. Pentru preparearea cafelei espresso se foloseste cafea macinata cel mai fin.